Profetia Sfintului
Nifon
(din vol. "Hrana Duhovniceasca" de -
Sf. Ioan Iacob Hozevitul )
Pina la sfirsitul lumii, nu vor lipsi profetii lui Dumnezeu, dupa
cum nici slujitorii diavolului nu vor lipsi niciodata. Insa in zilele
din urma citi vor sluji cu adevarat, cu credinta lu Dumnezeu, cu multa
intelepciune se vor ascunde de oameni. Si cu toate ca nu vor face semne
si minuni ca Sfintii cei de demult, vor merge insa pe calea cea anevoioasa
cu multa smerenie.
Acestia se vor afla in Imparatia Cerurilor mai mari decit parintii
care au facut minuni, pentru ca in vremea lor adica in axceste zile in care
traim noi astazi, ale lui antihrist, nu se afla nimeni ca sa faca semne
si minuni, ca sa infierbinte rivna lor spre nevointele cele duhovnicesti.
Pentru ca in toata lumea, citi vor ocupa tronurile arhieresti vor fi cu
totul nevrednici si nu vor avea nici o idee de fapte bune. Dar si staretii,
conducatorii monahilor, vor fi la fel. Vor fi biruiti de lacomia pintecelui
si slava desarta, si vor fi pricina de sminteli oamenilor, mai mult decit
pilda de fapte bune. Si de aceea nici nu se vor mai gindi la lucrarea faptelor
bune. Peste tot va stapini iubirea de arginti. dar vai de monahii care se
straduiesc sa adune bani, ca unii ca acestia nu vor vedea fata lui Dumnezeu.
Caci iubirea de arginti este uriciune inaintea lui Dumnezeu. Monahii si mirenii
vor da bani cu dobinda. Ei nu vor voi sai dea la saraci ca sa le rasplateasca
Dumnezeu cu mult mai mult in Imparatia Cerurilor. Daca nu se vor parasi
de aceasta lacomie, se vor cufunda in tartarul cel intunecos al iadului.
Din nestiinta se vor insela cei mai multi si vor merge pe calea cea
larga si neteda, care duce la pierzanie.
Ispita crestinilor din veacul de acum
(din vol. "Hrana Duhovniceasca")
In cartea care se numeste "Pateric" sunt scrise urmatoarele: Sfintii
Parinti ai Schitului au profetit despre neamul cel de pe urma. A intrebat
unul: "Ce lucram noi?", si raspunzind unul dintre dinsii, marele Avva Ishirion
a zis: "Noi am lucrat poruncile lui Dumnezeu". Iarasi intrebind a zis: "Cei
de dupa noi ce vor face oare?", si a zis: "Vor face numai pe jumatate din
cit am lucrat noi". "Dar cei de dupa dinsii ce vor face?", si a zis: "Neamul
acela nu va putea face nimic, ci le vor veni ispite mari si cei care vor
fi incercati in vremea aceea vor fi mai mari decit noi si decit parintii
nostri". Care sa fie oare acele ispite mai mari care sa arate mai lamuriti
pe crestinii din veacul de pe urma, incit sai arate mai mari decit vechii
parinti? Ispita neamului crestinesc din vremile de pe urma este ivirea proorocilor
mincinosi (catolici, protestanti, sectari, Yoga crestina, bahai, teosofie,
New Age, ecumenism-erezia ereziilor),care cauta sa piarda si pe cei alesi.
Despre acestia a profetit Domnul ca vor fi in veacul cel de apoi: "Multi
vor veni in numele Meu si pe multi vor insela" (Matei cap. 5,11)
Vorbesc si ei despre dragoste, de curatire, pentru fapta buna, de
smerenie si de virtute, si ajuta obstile crestinesti. Cit este de greu
pentru crestinii ortodocsi sa inteleaga pe cine au inaintea lor? Cit e
de usor sa fie atrasi de ideile lor cele "filozofice" si sa-i creada.
De multe ori rautatea însala, prefacindu-se in chipul faptei bune.
Dupa cum a spus si Sf. Dorotei: "nici o rautate si nici unul dintre eresuri,
nici insusi diavolul nu poate sa insele pe cineva, decit numai daca se
preface in chipul faptei bune". Dupa cum si Sf. Apostol zice: "Ca insusi
diavolul se preface in inger de lumina".
"Neghina" numeste Sf. Vasile cel Mare pe toti cei care strica invataturile
Domnului si amestecindu-se ei cu trupul Sfint al Bisericii, ca sa fie neobservati
si sa faca vatamare. (din Catehismul Sf. Chiril, patriarhul Ierusalimului
pag. 121)
Profetia Sfintului Moise Arapul despre calugarii
din neamul cel de pe urma
(din vol. "Hrana Duhovniceasca")
Sf. Moise Arapul a profetit zicind: "In zilele cele de pe urma ale
veacului al saptelea si jumatate, viata monahiceasca se va defaima cu totul
si monahii nu vor mai tine socoteala de mintuirea sufletului. ei vor umbla
prin mijlocul tulburarilor si gilcevilor, intunecati, fara nici un folos
si lenesi, neingrijindu-se nicidecum de fapta buna, robiti de patimile
pacatului, pentru ca de acolo de unde l-au ars pe satana nevoitorii cei
dintîi, tot de acolo si el are sa arda si sa pirjoleasca. Si de unde
s-a biruit, va birui si el pe monahii cei lenesi si defaimatori. Unde a
sporit dreptatea, acolo va prisosi mai mult pacatul si faradelegea, pentru
ca se va raci dragostea multora si monahii vor petrece prin mijlocul lumii
si a mirenilor, fara frica, cu mincari si bauturi amagindu-se de poftele
trupului, prin desertaciuni, in necuratii si fapte rusinoase. In acele zile
va fi uriciune, zavistie, sfezi sibatai in manasirile de obste pina la
singe, tot asa si in lavre, unde nu e viata de obste, din rautatea unuia
asupra celuilalt si pentru ca s-au defaimat sfintele canoane si nevointa
cea duhovniceasca, se vor pune egumeni si stareti oameni neincercati in fapta
buna, fara credinta, nepriceputi, de nici un folos si simpli, nedeosebind
binele de rau, lenesi, fara fapte bune, ingrijindu-se numai de cele pamintesti,
purtindu-se cu nerusinare in slujbe.
Rapind cu sila egumeniile, cu daruri, si nestiind sa invete si sa
povatuiasca turma si fratimea, nestiind ca ei sunt chip si pilda de folos
pentru cei care urmeaza fapta buna si neintelengind ca ei au sa dea seama
lui Dumnezeu in ziua judecatii pentru turma lor. Si din pricina nepasarii
egumenilor ce nu poarte grija de turma, se vor pirde, se vor osindi nu numai
cei lenesi si trindavi, ci si fratii cei cu viata buna si infrinati."
Dupa aceea Moise, robul lui Dumnezeu, a vazut ca nori si virtej, negura
intunecoasa si ispite foarte infricosate au venit asupra monahilor din
partea de la Miazanoapte, caci ii alerga pe monahi si cinul cel monahicesc
se imprastia de blestematele eresuri si sileau pe multi sa lepede hainele
monahicesti si sa se insoare. Atunci, putini nevoitori care vor fi incercati
ca aurul si ca argintul in cuptor in necazuri multe, in prigoana si in strimtorare,
se vor lamuri. Si citi se vor afla incercati si vor birui atitea ispite
infricosate, se vor preamari, se vor preaslavi si se vor cinsti de Dumenzeu
mai mult decit acei care au rabdat caldura si zaduful zilei si gerul noptii.
Dupa aceea Moise, robul lui Dumnezeu, a vazut ca a trecut iarma aceea
a necazurilor si ispitelor si prigoana acelor infricosate eresuri si s-a
facut liniste si dupa ce vor trece citiva ani iarasi se va dispretui ceata
monahilor cea ingereasca si vor veni iarasi ispite asupra lor mai multe
si mai silnice. A vazut ca monahii vor petrece impreuna cu calugaritele
si impreuna cu pofta cea rea va veni si tirania, caci si cei ce nu vor voi,
se vor batjocori cu sila.
Preotii se vor spurca prin pacatul desfriului si preotesele lor vor
preacurvi, asemenea si ei vor preacurvi cu altele. Atunci va veni minia
cea mare a lui Dumnezeu si va distruge tot neamul acela viclean si-l va
trimite in focul cel vesnic.
Deci, fericiti vor fi citi nu se vor pleca la cea mai mare faradelege
a necuratiei, care este mai silnica si mai grea decit uciderea, si se
vor impotrivi si vor mustra faradelegea ca Sf. Ioan Botezatorul si vor
starui mustrind amestecare de singe si vor fi ucisi de cei prea faradelege
spurcati si prea necurati oameni din vremea aceea si apoi se vor odihni
in sinul lui Avraam, Isaac si Iacob preslavitilor Patriarhi si vor locui
in Imparatia Cerurilor cu toti Sfintii, bucurindu-se si veselindu-se, de
care bucurie sa ne invredniceasca Dumnezeu si pe noi cu darul Lui cel sfint.
Amin
Profetia unui cuvios din anul 1503
(din vol. "Hrana Duhovnicesca")
Mare razboi european. Infringerea Germaniei si ruinarea Rusiei si
a Austriei. Infringerea turcilor de catre greci. Intarirea lui Agar (a
turcilor) de catre popoarele europene si infringerea grecilor de catre
turci. Macel in popoarele ortodoxe si mare tulburare la popoarele ortodoxe...
intrarea armatelor straine la marea Adriatica. Vai de cei ce locuiesc pe
pamint. Iadul este gata. Intr-o clipa moare Agar. Un nou razboi european.
Unirea popoarelor ortodoxe cu Germania. Infringerea francezilor de catre
germani. Rascoala Indiilor si departarea lor de Anglia. Anglia numai la
saxoni. Biruinta ottodocsilor. Infringerea lui Agar si taiere de obste.
Agar (iar) contra popoarelor ortodoxe. Neliniste in lume si deznadejde
de obste pe pamint. Lupta celor sapte puteri la Constantinopol, trei zile
si trei nopti macel s biruinta celei mai mari puteri. Oprirea razboiului
de catre Ingerul Domnului Dumnezeului Hristos si predarea orasului (Constantinopol)
grecilor. Intoarcerea latinilor (catolicilor) la credinta nestirbita ortodoxa.
Intinderea credintei ortodoxe de la Apus pina la Rasarit. Frica si cutremurul
barbarilor fata de Ortodoxie. Sfirsitul papei si proclamarea unui patriarh
pentru toata Europa. In 55 de ani sfirsitul nevoilor. In cel de-al 70-lea
an nu este necaz nu este surghiunit, venit in bratele mamei voioase. Asa
este si asa sa fie Amin Amin Amin."Eu sunt Alfa si Omega, Cel dintîi
si Cel din urma". Sfirsitul, o turma si un poastor ce este din credinta
adevarata a ortodocsilor.
Asa sa fie Amin Amin Amin
Robul lui Hristos, adevaratului Dumnezeu.
Proorocia Sfintului Ioan de Krnostadt
"Care dintre ortodocsi nu ar dori unirea cu toti catolicii sau luteranii
si sa fie una cu ei in Hristos, o singura Biserica, osingura obste acelor
credinciosi! Care insa, dintre aceste zise biserici, mai ales dintre intii-statatorii
numiti papi, patriarhi mitropoliti, arhiepiscopi si episcopi sau xiondzi,
pateri, se va invoi sa se lepede de ratacirile sale? Nici unul. Iar noi
nu ne putem sa ne invoim la invatatura lor eretica fara sa aducem vatamare
mintuirii sufletului nostru. [...] Oare se pot uni cele de neunit - minciuna
cu adevarul?
Iezuitii catolici in folosul papei si a propriei lor vederi si scopuri
egoiste si meschine, au pervertit legea constiintei si legea Evangheliei
afirmind ca pentru atingerea scopurilor proprii sau a scopurilor religioase,
catolicii pot intrebuinta si toate mijloacele nelegiuite: adica si sa omoare
si ca vicleneasca in tot felul si sa prigoneasca credinta ortodoxa, sa
o numeasca schismatica si o credinta de ciini, si sa-i arda pe ruguri pe
ortodocsil, ca pe Hus si pe altii.
Neindoielnice sunt cuvintele Mintuitorului nostru Iisus Hristos: Cel
ce nu este cu Mine, este impotriva Mea (Matei 12,30). Catolicii, luteranii
si reformatii au apostaziat de la biserica lui Hristos - ei nu sunt de
un cuget cu noi, nutresc vrajmasie impotriva noastra, cauta din rasputeri
sa ne omoare, ne strimtoreaza in tot chipul pentru credinta noastra, ne
batjocoresc si ne fac toate felurile de neplaceri mai ales in asezarile
lor cele mai insemnate, ei merg in chip vadit impotriva lui Hristos si a
Bisericii Sale, nu cinstesc de viata facatoarea Cruce, sfintele icoane,
sfintele moaste, nu respecta posturile, strimba dognmele creduintei celei
mintuitoare. Ei nu sunt cu noi sunt impotriva noastra si impotriva lui Hristos.
In toarce-i Doamne la adevarata Ta Biserica si mintuieste-i!
De gresita intelegere de catre catolici a cuvintelor Mintuitorului:
Tu esti Petru si pe aceasta piatra (pe Hristos, pe Care Petru L-a marturisit
Fiu al lui Dumnezeu) voi zidi Biserica Mea si portile iadului nu o vor birui
(Matei 16,18) depind toate ratacirile catolicilor si papilor si mai ales
parelnicul primat papal in Biserica si parelnicul rang al papilor de loctiitori
ai lui Hristos. [...]
Ci uitati-va cite rataciri sunt ingaduite in creinta papei (iar nu
a lui Hristos) rataciri ciudate, hulitoare de Dumnezeu - si-i veti intoarce
spatele cu nemultumire si groaza! O trufie omeneaca! o trufie sataniceasca!
Auzi, papa infailibil! O, iezuitism! [...]
Catolicii recunoscindu-l drept cap al bisericii pe papa, pe adevaratul
Cap al Bisericii - Hristos, L-au pirdut si au ramas lipstiti de Cap. Intreaga
istorie a papismului da marturie ca la catolici nu este Cap fiindca ei
fac lucruri necuvioase, lupta impotriva Bisericii Ortodoxe, [...] Iar in
invatatura lor dogmatica - vai, cite erezii, inovatii, abateri de la adevar!
O, pirzator sistem papist!
Singurul Cap al Bisericii ceresti, pamintesti si din cele mai dedesupt
este Hristos Dumnezeu!"
"Avva Pamvo l-a trimis pe ucenicul sau ca sa vinda rucodelia sa. Si
facind 16 zile (dupa cum ne spunea noua) noaptea dormea in tinda bisericii
Sfintului Apostol Marcu, si vazind slujba bisericii s-a intors la batrinul.
A invatat inca si citeva tropare. Deci i-a zis lui batrinul: Te vad fiule
tulburat. Nu cumva vre-o ispita ti s-a intimplat in cetate? Raspuns-a
fratele: Cu adevarat Avvo, intru lenevire cheltuim zilele noastre, in pustia
aceasta si nici canoane, nici tropare nu cintam. Mergind la Alexandria,
am vazut cetele bisericii cum cinta si m-am intristat ca nu cintam si noi
canoanele si troparele. I-a zis lui batrinul: Amar noua fiule, ca au ajuns
zilele in care vor lasa calugarii hrana cea tare, cea zisa prin Sfintul
Duh si vor urma cintarilor si glasurilor, caci ce umilinta si ce lacrimi
se nasc din tropare? cind sta cineva in biserica sau in chilie si isi inalta
glasul sau ca neputinciosii. Ca daca inaintea lui Dumnezeu stam, suntem
datori sa stam cu multa umilinta si nu cu raspindire, ca n-au iesit calugarii
in pustia aceasta ca sa stea inaintea lui Dumnezeu si sa se raspindesca
si sa cinte cintari cu viers si sa puna glasurile la rinduaiala cu mestesug,
sa-si clatine miinile, sa-si tirasca picioarele, ci suntem datori cu frica
lui Dumnezeu si cu cutremur, cu lacrimi si suspinuri, cu glas evlavios, umilit,
masurat si smierit sa aducem lui Dumnezeu rugaciune.
Ca iata iti zic tie fiule, vor veni zile cind vor strica crestinii
cartile Sfintelor Evanghelii si ale Sfintilor Apostoli si ale dumnezeestilor
Prooroci, stergind Sfintele Scripturi si scriind tropare si cuvinte elinesti.
Si se va revarsa mintea la acestea, iar de la acelea se va departa. Pentru
aceasta Parintii nostri au zis: Cei ce sunt in pustia aceasta sa nu scrie
vietile si cuvintele parintilor pe pergament, ci pe hirtii, ca va sa stearga
neamul cel de pe urma vietile parintilor si sa scrie dupa voia lor, fiindca
mare este necazul ce va sa vina. Si i-a zis lui fratele: Asadar se vor schimba
obiceiuruile si asezamintele crestinilor si nu vor fi preoti in biserica
sa faca acestea? Si a zis batrimul: In astfel de vremuri se va raci dragostea
multora si va fi necaz mult. Napadirile paginilor si pornirile noroadelor,
neastimparul imparatilor, desfatarea preotilor, lenevirea calugarilor. Vor
fi egumeni nebagind seama de mintuirea lorsi a turmei, osirdnici toti si
silitori la mese si gilcevitori, lenesi la rugaciuni si la clevetiri osirnici,
gata spre a osindi vietile batrimilor si cuvintele lor, nici urmindu-le,
nici auzindu-le, ci mai virtos ocarindu-le si zicind: De-am fi fost si noi
in zilelel lor ne-am fi nevoit si noi.
Iar episcopii in zilele acelea se vor sfii de fetele celor puternici,
judecind judecati cu daruri, nepartinind pe cel sarac la judecata, necajind
pe vaduve si pe sarmani chinuindu-i. Va intra inca si in norod necredinta,
curvie, uriciune, vrajba, zavestie, intaratari, furtisaguri si betie. Si
a zis fratele: Ce va face cineva in vremile si anii aceia? Si a zis batrinul:
Fiule in acele zile cel ce isi mintuieste sufletul sau mare se va chema
in imparatia cerurilor.
VEDENIA STARETULUI IOASAF DIN MINASTIREA "SF.
SAVA" - anul 1854 -
(din vol. "Hrana Duhovniceasca" )
[...] mai mergind noi putin, am vazut de departe si alti oameni, si
acestia tot cu haine calugaresti imbracati ca si ceilalti. Insa imbracamintea
si fetele lor straluceau mai mult decit soarele si aveau mai multa si
mai mare slava decit ceilalti, dar erau putini la numar. Atunci am intrebat
pe povatuitorul meu zicind: "Sf. Gheorghe, cine sunt acestia? ce sunt de
au atita slava, stralucire si frumusete si ce au savirsit in viata lor".
Atunci el mi-a raspuns zicind: "Acestia sunt calugarii cei de acum, care
fara povatuitori si fara pilda faptelor bune ale altora, ci numai din singura
lor bunavointa au rivnit faptele bune ale calugarilor celor de demult, savirsind
faptele cele bune ale lor, bineplacind lui Dumnezeu. Si pentru aceasta i-a
proslavit pe ei Dumnezeu" [...]
In zilele acestea, se potriveste cuvintul: "Cel ce mintuieste, mantuiasca-si
sufletul sau!" Nimeni sa nu astepte ajutor de la altul, ci numai de la
Maica Domnului. Cel ce va cadea la Dinsa cu tot sufletul, il va povatui
si cu adevarat se va mintui, pentru ca toate cite le voieste le poate, caci
: "Mult pot rugaciunile Maicii spre imblinzirea Stapinului".
Proorocia Sfintului Nil Atonitul despre al
optulea sobor (din "Minunile si vededniile Sf. Parintelui nostru Nil, izvoritorul de
mir, cel din Sfintul munte Athos" )
Pentru aceasta zic: Cind va trece de patru ori cite 25, care fac o
suta de ani (adica de la 1776 pina la 1875) atunci care in ce stare o sa
ajunga viata monahicesca, si dupa acesta cind vor mai trece de trei ori
cite 25 (adica de la 1875 pina la 1950 care este in mijlocul milenilui al
8-lea de la zidirea lumii, adica 7500 de ani) oare cita tulburare o sa se
faca? Amestecare de singe, stricare de copii, sodomii, curvii, preacurvii
si toate alte faradelegi pierzatoare. Si o sa se pacatuiasca neincetat si
nu o sa se gaseasca nici inceputul si nici sfirsitul.
Duap aceea va fi soborul al 8-lea; acesta va alege: binele de rau,
pravoslavia din eresuri. Precum la arie alege griul din paie, griul pentru
oameni, iar paiele pentru foc. Si o sa se faca pace putina vreme si apoi
iar o sa se intoarca la viclesuguri si spre pieire. Si nu o sa se cunoasca
ce este frate sau sora, tata sau mama, fiul se va impreuna cu mama lui, si
nu vor cunoaste cununie, numai vor avea o volnicie spre curvire. Ca la Sodoma
si Gomora si la cele mai rele. Ca fratele va avea pe sora lui in loc de
muiere si fiul pe mama lui de muiere, si va omori fiul pe tatal sau ca sa
curveasca in slobozenie cu mama sa. Si alte mii de rautati vor face si
cit vor spori rautatile, atita nenorocire se va face. Iubirea de avutii sfatuieste
spre pierzare iar neagoniseala spre mintuire. pentru ca muntuirea omului
o primejduieste sa se prapadeasca, iubirea de averi. Si a incaput intre
monahi in ziua de azi in schituri si la pusnici si mai virtos in toata lumea.
Iubirea de avutii e scaun a lui antihrist. Pecum proorocii au proorocit venirea
Domnului Hristos, asa si aceasta iubire a adus minciuna in lume, si pentru
multa ingrijire a pierzarii si a faradelegii si momindu-se cu minciuna oamenii
fac faradelegi, nedreptatesc, fura, rapesc, fiindca au pierdut adevarul iar
minciuna ii impartaseste.
Adevarul este intruparea Mintuitorului Hristos si propavaduirea Evangheliei.
iar minciuna este aratarea lui antihrist si imparatia lui, care va aduce
lipsa in lume si pierzarea, fiindca multa grija il intuneca pe om si-l face
nesimtitor si isi face gatire spre pierzare la antihrist.
Mintuirea atirna la cei ce nu se supun lui antihrist, iar lucrarea
acestuia este: grija celor desarte si materia lucrurilor lumii, cistigarea
metalurilor pamintului. Acesta este capul rautatilor si propavaduirea pierzarii
si stricarea mintuirii.... Ginditor, antihrist se afla in lume si de la
inceput, de cind a cazut din starea lui, lucreaza. Si a amagit pe oameni
in desertaciune si i-a facut nesimtitori: curvesc, preacurvesc, pacatul
sodomiei si savirsesc negutatorii trupesti mincind si bind, uitind de
Dumnezeu.
Si Dumnezeu s-a milostivit cu facerea Chivotului, ca sa se pocaiasca,
iar ei s-ai dat spre cele trupesti si asa nesimtirea lor a adus Potopul.
Precum si astazi s-au dat la multa cistigare si grija vietii, a rapirii,
a vinzarii, a minciunii, a curviei, a sodomei, a lacomiei, a mindriei,
a nedreptatii, a deznadajduirii, a leneviei de cele bune, a mindriei inimii,
a pomenirii de rau, a vrajbii, a iubirii de averi, a iubirii de argint,
iubitor de avutii in vasul sau, la venirea lui antihrist. Fiindca mai inainte
or sa se-ntunece simturile oamenilor cu nesimtirea intunericului si oamenii
or sa se-ntunece de patimi precum zice Sf. Apostol Pavel: "Precum n-au
tinut adevarul Evangheliei, dînd cinste si intiiciune patimilor,
i-a dat pe dinsii Dumnezeu duhului inselaciunii, ca sa se implineasca intru
dinsii faradelegea..."
Sf. Nil Atonitul despre inmultirea faradelegii"
Cind se va inmulti faradelegea o sa se adune toate prihanirile si
necuratiile lumii, si o sa se invisteriasca necurata fica a curviei care
sa fie lacas al preacurviei. Ca precum Doamna noastra de Dumnezeu Nascatoare
a fost Preacurata mai inainte de Nastere si in Nastere si dupa Nastere,
Preasfinta Fecioara, si a Nascut pe Iisus care nu a stiut pacat; asa din
contra necurata aceea fica, muma faradelegilor, va fi si mai inainte de
nastere si in nastere si dupa nastereqa spurcatului antihrist, o sa fie
curva necurata si preacurva in toata viata ei. La aceasta necurata o sa
se adune toate faradelegile si o sa nasca pe fiul pierzarii. Si din pricina
lipsirii Darului Sfintului Duh la oameni, pentru pacatele si faradelegile
lor, o sa se aduna si o sa invie toate faradelegile oamenilor in pintecele
ei. Si dupa nasterea filului pacatului, o sa vina toata lipsa la oameni.
Intii o sa se lipseasca de dragoste, de unnire, de curatenie. Al doilea
tot locul si orasul de pastori tematori de Dumnezeu si proistosi credinciosi.
Al treilea Bisericile lui Dumnezeu de arhierei si de duhovnici si preoti
evlaviosi, precum de acum au inceput a se lipsi. Dupa aceea o sa se arate
si acest necurat dupa cresterea virstei lui si o sa se umple de sataniceasca
putere ca sa faca semne si minuni inaintea ochilor oamenilor patimasi,
precum a facut Chinopsos mincinoasa inviere, fiindca la sfinti nu are lucrare
in slabiciune ci numai la cei intunecati de patimi. Precum marele Macarie
vedea pe muiere in firea ei, pe care o vedeau oamenii ca pe o iapa. Si o
sa se fatarniceasca cu blindetea, pentru ca sa plece pe noroade la inselaciunea
lui, ca sa se faca monah. Asemenea se va arata pasnic si smeritm, ca sa
i se inchine toti. Fiindca hrana lui o sa fie tulburarea oamenilor, cind
se vor tulbura oamenii se va bucura. Aceasta este uitarea credintei si a
fricii lui Dumnezeu, peacurvia, curvia, sodomia, iubirea de avutii, iubirea
de argint, pomenirea de rau, zavistia, osindirea, minciuna, clevetirea si
celelalte rautati. Cu acestea o sa se hraneasca si o sa stapineasca toate
cetatile. Fiindca nu o sa se gaseasca alt om vrednic sa stapineasca cetatile,
pentru aceea toata lumea o va stapini si o sa-l aiba pe acesta atotstapinitor.
Atunci pe cit vor capatui, vor socoti ca-si lucreaza mintuirea. Atunci
o sa se defaime Sfinta Evanghelie si Biserica lui Dumnezeu si o sa fie
multa lipsa in lume. Semne si aratari de la Dumnezeu in mijlocul lipsirii.
Foame indoita, simtita si gindita. Simtita, ca o sa se inchida cerul ca
in zilele lui Ilie, pentru faradelegile lor si nu o sa dea ploaie si vor
flaminzi oamenii de cuvintul lui Dumnezeu, ca nu o sa se gaseasca vre-un
Drept cu fapte bune ca sa-i invete Cuvintul mintuirii. Si o sa se ridice
blagoslovenia lui Dumnezeu de la mincaruri si bauturi. Fiindca pe cit vor
minca mai mult vor flaminzi. Atunci cei bogati isi vor deschide comorile
lor si aurul si argintul vor fi defaimaite si o sa se calce pe drumuri ca
pietrele. Atunci o sa se zamisleasca rautatea luceafarului in inimile oamenilor
siu atunci o sa vietuiasca paginatatea cu pintecele lui antihrist. Si se
va ridica Darul lui Dumnezeu de la oamnei, precum zice Scriptura. Nu va locui
Duhul lui Dumnezeu in acesti oameni fiindca sunt trupuri. O sa se imputinese
si oamenii si o sa moara pe drumuri precum pasarile, pecetluiti de antihrist,
vor minca carnuri de oameni morti, neputind suferi foamea si lesinarea,
si mincind trupuri moarte vor muri si ei.
Iar intelesul pecetii lui antihrist (666) este asa: "Al meu esti si
al tau sunt, de buna voie viu, nu de sila". Vai si amar celor pecetluiti!
Si o sa se faca tulburare mare in lume. Si auzind oamenii in alta parte
pace, o sa se mute acolo. Si o sa gaseasca mai multa lipsa. si o sa auda
de la locuitori: O, cum ati venit in acest blestemat loc, unde nu a ramas
intelegere omeneasca? Atunci, vazind Dumnezeu tulburarea oamenilor, o sa
Porunceasca marii sa-si ia ce dintii stare si io sa se urce focul cel de
sub pamint din care se infierbinta apele calde, si o sa fiarba apa lumii
precum fierb apele de la metale si atunci vor inceta oamenii sa se mute din
loc in loc. Si din fierberea marii o sa se desfiinteze fata pamintului si
o sa se usudce pamintul si nu va rasari iarba si copacii nu vor da lastare,
izvoarele apelor se vor usca, dobitoacele si pasarile vor muri de aburii
marii si ai puciiasei. Si iata vremea se apropie si voi nu intelegeti,
fiindca viclesugurile oamenilor s-au inmultit si s-au facut stihiile grabnic,
pentru a se apropia sfirsitul ce l-a orinduit dumnezeu in mijlocul milemiului
al 8-lea.
Deci Dumnezeu, purtind grija de mintuirea oamneilor celor cu bunavointa,
o sa trimita pe Enoh, pe Ilie si pe Ioan Bogoslovul (Evanghelistul) sa
propavaduiasca si sa intareasca marturisirea pentru acei ce o sa se mintuiasca
si sa invete ca cei care nu se vor pecetlui se vor mintui in Imparatia Cerurilor.
Sa se insemneze cu semnul Crucii, ca insemnarea Sfintei Cruci izbaveste
pe om de osinda iadului, iar lui antihrist ii da osinda iadului. De flaminzit
sa rabdati, ca Domnul va va trimite ajutor din inaltine, iar oamenilor le
va zice: Iata citi s-au pecetluit, s-au multumit. Si le va zice: Oamenii
nu s-au multumit la insemnarea pecetei pierzarii, ci inselaciunea i-a facut
nesimtitori si nu cunisc mintuirea lor. Oamenii cei materialnici, s-au
facut draci si nu simt foamea si setea pentru care s-au facut intr-o unire
cu dinsii, insa flaminzesc si insetoseaza mai multdecit voi, de sapte ori
cite sapte. Rabdati putintel si o sa vedeti pe cei pecetluiti murind sufleteste
si trupeste. Iar cei ce vor rabda din voi o sa traiti viata vesnica.
Opt milenii, opt mii de ani sunt. Deci venirea Domnului a fosat la
anul 5508, care fac cinci milenii. Iar in jumatatea mileniului al 8-lea
adica la 7500 de la facerea lumii si de la Hristos 2000, Deci 500 s-au lasat
si de se vor mai lasa 50, vine.
Atunci antihrist vazind pe cei trei prooroci propavaduind Adevarul
si dovedindu-i inselaciunea lui, o sa se minie si o sa porunceasca sa i
se aduca inaintea lui. Si intii o sa-i momeasca zicind: Pentru ce voi nu
va pecetluiti cu imparateasca pecete? Atunci o sa dojeneasca ei (sfintii)
in fata pentru inselaciunea lui, zicindui: O, inselatorule si amagitorule
antihriste! Nu-ti ajunge ca ai pierdut atitea suflete, ci ne silesti si pe
noi sa te asculatam? Blestemata este pecetea ta si slava ta si cu pirzarea
ta a venit si sfirsitul lumii. Iar spurcatul auzind dojana si blestemurile
ce i-au facut sfintii, singur o sa ia sabia si o sai taie, iar dupa moartea
lor o sa poruncesca la ai sai sa faca mai cumplite rautati. Adica: curvii,
preacurvii, sodomii, ucideri, rapiri, miciuni, furtisaguri, tiranii, vinzari
de oameni si cumparari de copii, parte barbateasca si femeiasca, si o sa
curveasca in drumuri de fata precum cîinii. Iar oamenii celui spurcat,
avind libertate sa stinga firea omeneasca cu multe chipuri ale rautatii,
silindu-se simtitor si ginditor cu rautatea lor sa prapadeasca bunatatea
oamenilor si sa-si iasa din mintile lor, din multa neastimparare si o sa
se faca scurti la trupuri ca dracii. (firea dracilor e scurta si rotunda,
si firea oamenilor o sa se uneasca cu a dracilor sint la scurtimea trupului,
vor fi pina la cinci palme lungime si o sa se faca mai vicleni decit dracii)
