Anul 1054 este pentru
Ortodoxie începutul celei mai mari apostazii din istoria Bisericii.
Ca si în timpul lui Arie, acum 950 ani în Apus omul trufas si
nesãbuit s-a proclamat pe sine Dumnezeu si împreunã
cu cei ce l-au crezut au plãsmuit o nouã bisericã cu
vechea înfãtisare, dar fundamental diferitã de cea întemeiatã
de Iisus Hristos Dumnezeu la Cincizecime.
Sau ce împãrtãsire are lumina cu întunericul? De aceea: "Iesiti din mijlocul lor si vã osebiti, zice Domnul"» (II Corinteni 6:14-17). ... Din eres în eres, din cãdere în mai mare cãdere, credinta apuseanã si-a arãtat în timp adevãratul chip. Istoria încã sîngerîndã a Romaniei ne aratã lãmurit cum la nevoie papistasii au lãsat deoparte viclenile chemãri la unire si s-au apucat de a converti "cu tunul" pe romani la "crestinismul" lor. Parintii cei sfinti au marturisit de demult, inca de la aparitie, despre pericolul care-l reprezinta catolicismul pentru ortodoxie. Dar dezinformarea si rastalmacirile apostatilor au lucrat atit de perfid, incit au reusit sa adoarma constiinta credinciosilor. Iata de ce bunul simt al poporului roman il impiedica sa creada ca unii ierarhi pot dori distrugerea Bisericii. Dar adevarul este de la Dumnezeu nu de la oameni, si credinta, si harul si binecuvintarea si sfintirea tot de la Hristos sunt. Iar harul lui Dumnezeu lucreaza prin oameni pina cind nu este hulit iar continuitatea apostolica viaza cit timp nu este rupta prin eres. Iata de ce Sfintii Parinti declara in afara Bisericii pe apostati pentru ca acestia sa nu muste din turma si ca eresul sa nu ajunga mai mare decit credinta. Oare toti Sfintii pomeniti mai sus au fost prea aspri cînd au negat latinilor pãrtãsia cu Duhul Sfînt? Nu, ci Pãrintii limpede au voit a zice cã hulirea Treimii a adus papismului depãrtarea harului, iar depãrtarea harului le-a exclus preotia, fãrã preotie nu au taine valide, iar fãrã taine... în veac nu au mîntuire! Biserica este Una si Unul Sfînt este Capul ei, si nimeni niciodatã nu va putea alcãtui o altã predanie lãsatã de Hristos Sfintilor Pãrinti. Tocmai aceastã provocare ne-o aruncã catolicismul - o nouã traditie, o altã dogmã, un alt dumnezeu - ce sã ne dezrãdãcineze din Ortodoxie, sã ne dezbine Neamul, sã ne euro-înglobeze. «Aduceti-vã aminte de mai marii vostri (sfintii) care v-au grãit vouã cuvîntul lui Dumnezeu, priviti cu luare aminte cum si-au încheiat viata si urmati-le credinta. Iisus Hristos, ieri si azi si în veci este acelasi» (Evrei 13, 7-8). Neam romanesc nu vã lãsati înselati în credinta ortodoxã, iubiti pe catolici dar feriti-vã de catolicism, iubiti adevãrul si fugiti de minciunã, apãrati Biserica dar nu înlãturati hotarele puse de Sfintii Pãrinti, cãci acestea ne întãresc a-L mãrturisi pe Hristos prin ORTODOXIE SAU MOARTE! |
|||
| CUVINTE DE
FOLOS Episcopul Nikolai Velimirovici |
