Sf.Munte Athos 6/19.02.1993
Excelentelor Sale Constantin Mitsotachis - Presedintele Guvernului Greciei;
Atanasie Tsaldarin - Presedintele Camerei Deputatilor;
Ioan Kefalogiannin - Ministru de interne;
Mihail Papaconstantinu - Ministru de externe
Excelentele voastre, Comunitatea noastrã
din Sf. Munte vã comunicã:
a) cã luînd în considerare amendamentul 1988/91 si Hotârîrea Guvernului cu privire la mentionarea facultativã si nu obligatorie a religiei pe noile buletine de identitate;
b) avîndu-se în vedere cã se cautã urgent statornicirea acestui amendament în Camera Deputatilor;
c) Cã aceasta este urmarea constrîngerilor politice ale organizatiilor evreiesti din strãinãtate si cã nu este o hotãrîre legalã, fiindcã tara noastrã nu calcã nici o conventie internationalã sau regulament comunitar prin mentionarea apartenentei confesionale pe noile buletine;
d) cã stabilirea felului si a descrierii noului buletin de identitate, prin Hotârîrea 21385/11246/01.07.1992 a Ministrului de interne este sumarã cum si insuficientã, cauzatoare de suspiciuni cu privire la capacitatea, de a pune în practicã "dosarul electronic", chiar si fãrã sistemul liniat de codificare, si
e) cã evlaviosul popor grec se îngrijoreazã puternic pentru ceea ce se face în problema noilor buletine, mutînd nelinistea lor si spre noi prin telefoane, scrisori, publicatii si întruniri; Adunarea extraordinarã compusã din egumeni si reprezentanti ai celor douãzeci de mãnãstiri, cercetînd împreunã aceastã problemã am hotãrît sã aducem la cunostinta Dumneavoastrã cele ce urmeazã:
1. Considerãm inadmisibil si anticonstitutional înscrierea facultativã a religiei în buletinele de identitate, ca dãunãtoare constiintei religioase a celor 98,2 % din populatia Greciei, tinînd cont si de faptul cã Biserica Ortodoxã este protejatã de Constitutie ca "religie majoritarã" . Înscrierea obligatorie a religiei în buletinele de identitate nu numai cã nu încãlca constiinta religioasã, ci dimpotrivã o protejeazã. Dacã se face în mod ilegal deosebire de cãtre autoritãtile grecesti, atunci sã o facã cunoscut. Iar asa zisele deosebiri confesionale sã fie lepãdate imediat ca false si perfide. Este cunoscut cã grecii se remarcã prin statornicia convingerilor lor religioase, si, desigur, acesta este motivul criticilor din strãinãtate.
2. Întrebãm pentru ce numai în Grecia se impune de cãtre Comunitatea Europeanã editarea noilor buletine de identitate pentru întreaga populatie, în timp ce sase tãri membre ale acesteia (Anglia, Irlanda, Olanda, Danemarca, Franta, Portugalia) au refuzat sã le editeze si trei dintre acestea (Anglia, Irlanda si Danemarca) nu au vrut sã semneze acordul SCHENGEN prin care se zice cã se impune editarea noilor buletine?
3. Pentru ce Guvernul amînã si nu voteazã încã celebra lege "despre protectia politicã fatã de mijloacele electronice" , - care în treacãt fie spus -, atrage atentia Comunitãtii Europene?
4. Pentru ce în aceastã uriasã problemã socialã, pentru care sînt cunoscute de opt ani îngrijorãri si mobilizãri ale evlaviosului popor grec, nu se urmeazã drumul transparentei democratice si al aprobãrii; ci dimpotrivã stãpîneste întunericul, incertitudinea si secretul împotriva aprobãrii proiectului de lege si a publicãrii hotãrîrilor ministerelor care rãspund de aceasta?
5. Scrierea mecanicã a noilor buletine, fãrã sistemul de codificare prin linii si votarea legii "pentru mijloacele electronice" ar înlãtura, în sfîrsit, primejdia abuzurilor fatã de libertatea personalã a cetãtenilor, de care este acuzat Centru Retelelor de Calculatoare. Pentru ce aceasta nu a devenit încã o lectie si pentru Grecia? Pentru ce renuntãm la democratie si nu urmãm exemplul tãrilor care au refuzat buletinul?
6. Pentru ce Guvernul doreste ca sã deschidã un nou front intern în clipele cu deosebire critice pentru problemele nationale? Nu cumva se subapreciazã interesele patriei? Nãdãjduim ca sã nu fie prea tîrziu cînd se va înlãtura aceastã gresealã. În urma celor de mai sus, Excelentele Voastre, Vã rugãm sã respectati poporul grec, constiinta religioasã, demnitatea si traditia lui si:
a) sã se revadã ceea ce a provocat amendamentul pentru mentionarea facultativã a religiei în buletine;
b) sã se abroge total legea 1599/1986 si sã se îngãduie a se reveni la scrierea mecanicã a buletinelor, folosindu-se alfabetul latin. În situatia în care aceastã cerere a noastrã nu este acceptatã,
Vã comunicãm din timp cã Sf. Munte nu va accepta ca sã intre in posesia noului buletin de identitate, în timp ce în paralel va face cunoscut acest lucru poporului credincios si, totodatã, cã Biserica îsi va cere drepturile si va protesta în aceastã problemã.
Nãdãjduim cã se va întelege interesul statului Grec si al neamului si rugînd pe Stãpâna noastrã Nãscãtoarea de Dumnezeu sã Vã lumineze si sã Vã întãreascã cu deosebire în rãspundere si stãruinta în lucrarea sa, noi înnoim cu respect cele discutate si cererile.
Membrii Adunãrii generale,
stareti si responsabili
ale celor 20 de mãnãstiri
din Sf. Munte Athos.
a) cã luînd în considerare amendamentul 1988/91 si Hotârîrea Guvernului cu privire la mentionarea facultativã si nu obligatorie a religiei pe noile buletine de identitate;
b) avîndu-se în vedere cã se cautã urgent statornicirea acestui amendament în Camera Deputatilor;
c) Cã aceasta este urmarea constrîngerilor politice ale organizatiilor evreiesti din strãinãtate si cã nu este o hotãrîre legalã, fiindcã tara noastrã nu calcã nici o conventie internationalã sau regulament comunitar prin mentionarea apartenentei confesionale pe noile buletine;
d) cã stabilirea felului si a descrierii noului buletin de identitate, prin Hotârîrea 21385/11246/01.07.1992 a Ministrului de interne este sumarã cum si insuficientã, cauzatoare de suspiciuni cu privire la capacitatea, de a pune în practicã "dosarul electronic", chiar si fãrã sistemul liniat de codificare, si
e) cã evlaviosul popor grec se îngrijoreazã puternic pentru ceea ce se face în problema noilor buletine, mutînd nelinistea lor si spre noi prin telefoane, scrisori, publicatii si întruniri; Adunarea extraordinarã compusã din egumeni si reprezentanti ai celor douãzeci de mãnãstiri, cercetînd împreunã aceastã problemã am hotãrît sã aducem la cunostinta Dumneavoastrã cele ce urmeazã:
1. Considerãm inadmisibil si anticonstitutional înscrierea facultativã a religiei în buletinele de identitate, ca dãunãtoare constiintei religioase a celor 98,2 % din populatia Greciei, tinînd cont si de faptul cã Biserica Ortodoxã este protejatã de Constitutie ca "religie majoritarã" . Înscrierea obligatorie a religiei în buletinele de identitate nu numai cã nu încãlca constiinta religioasã, ci dimpotrivã o protejeazã. Dacã se face în mod ilegal deosebire de cãtre autoritãtile grecesti, atunci sã o facã cunoscut. Iar asa zisele deosebiri confesionale sã fie lepãdate imediat ca false si perfide. Este cunoscut cã grecii se remarcã prin statornicia convingerilor lor religioase, si, desigur, acesta este motivul criticilor din strãinãtate.
2. Întrebãm pentru ce numai în Grecia se impune de cãtre Comunitatea Europeanã editarea noilor buletine de identitate pentru întreaga populatie, în timp ce sase tãri membre ale acesteia (Anglia, Irlanda, Olanda, Danemarca, Franta, Portugalia) au refuzat sã le editeze si trei dintre acestea (Anglia, Irlanda si Danemarca) nu au vrut sã semneze acordul SCHENGEN prin care se zice cã se impune editarea noilor buletine?
3. Pentru ce Guvernul amînã si nu voteazã încã celebra lege "despre protectia politicã fatã de mijloacele electronice" , - care în treacãt fie spus -, atrage atentia Comunitãtii Europene?
4. Pentru ce în aceastã uriasã problemã socialã, pentru care sînt cunoscute de opt ani îngrijorãri si mobilizãri ale evlaviosului popor grec, nu se urmeazã drumul transparentei democratice si al aprobãrii; ci dimpotrivã stãpîneste întunericul, incertitudinea si secretul împotriva aprobãrii proiectului de lege si a publicãrii hotãrîrilor ministerelor care rãspund de aceasta?
5. Scrierea mecanicã a noilor buletine, fãrã sistemul de codificare prin linii si votarea legii "pentru mijloacele electronice" ar înlãtura, în sfîrsit, primejdia abuzurilor fatã de libertatea personalã a cetãtenilor, de care este acuzat Centru Retelelor de Calculatoare. Pentru ce aceasta nu a devenit încã o lectie si pentru Grecia? Pentru ce renuntãm la democratie si nu urmãm exemplul tãrilor care au refuzat buletinul?
6. Pentru ce Guvernul doreste ca sã deschidã un nou front intern în clipele cu deosebire critice pentru problemele nationale? Nu cumva se subapreciazã interesele patriei? Nãdãjduim ca sã nu fie prea tîrziu cînd se va înlãtura aceastã gresealã. În urma celor de mai sus, Excelentele Voastre, Vã rugãm sã respectati poporul grec, constiinta religioasã, demnitatea si traditia lui si:
a) sã se revadã ceea ce a provocat amendamentul pentru mentionarea facultativã a religiei în buletine;
b) sã se abroge total legea 1599/1986 si sã se îngãduie a se reveni la scrierea mecanicã a buletinelor, folosindu-se alfabetul latin. În situatia în care aceastã cerere a noastrã nu este acceptatã,
Vã comunicãm din timp cã Sf. Munte nu va accepta ca sã intre in posesia noului buletin de identitate, în timp ce în paralel va face cunoscut acest lucru poporului credincios si, totodatã, cã Biserica îsi va cere drepturile si va protesta în aceastã problemã.
Nãdãjduim cã se va întelege interesul statului Grec si al neamului si rugînd pe Stãpâna noastrã Nãscãtoarea de Dumnezeu sã Vã lumineze si sã Vã întãreascã cu deosebire în rãspundere si stãruinta în lucrarea sa, noi înnoim cu respect cele discutate si cererile.
Membrii Adunãrii generale,
stareti si responsabili
ale celor 20 de mãnãstiri
din Sf. Munte Athos.
SFINTUL SINOD AL BISERICII GRECIEI
Atena l Aprilie 1993
Circulara 2548
Cãtre evlaviosul popor ortodox grec
Iubitii nostrii fii,
Atena l Aprilie 1993
Circulara 2548
Cãtre evlaviosul popor ortodox grec
Iubitii nostrii fii,
Biserica Greciei, ca Mamã si
Hrãnitoare a neamului nostru face cunoscutã la timp primejdia
pentru unitatea neamului nostru care provine din furia diferitilor nostri
dusmani din interior si din exterior care încearcã sã
ne prezinte cã în sfîrsit parcã am fi încetat
de a mai crede nezdruncinat si indisolubil în elenism si ortodoxie.
Aceastã încercare subredã a diferitilor nostri dusmani,
se cãuta a se întãri prin emiterea noilor buletine electronice.
Aceste cercuri subversive, a cãror centre de decizie sînt descoperite
în puternicile organizatii strãine si eterodoxe din Europa si
America, urmãresc aceasta prin anularea înscrierii apartenentei
religioase pe noile buletine de identitate, apelînd la reglementãrile
legislative privind protectia minoritãtilor religioase, care se prezintã
ca fiind în pericol prin înscrierea obligatorie a religiei în
noile buletine. Biserica Greciei nu se subordoneazã identitãtii
ortodoxe a crestinului ortodox prin înscrierea religiei lui în
buletinul personal. Dar ea este interesatã, în primul rînd,
de pãstrarea credintei întreagã si nevãtãmatã,
darul unitãtii nationale a elenismului si ortodoxiei, care a constituit
pretiosul sprijin al neamului, face apel la Guvern ca sã nu se retragã
sub presiunile acelor organizatii si sã nu cedeze santajului. Biserica
noastrã este datoare astãzi mai mult ca oricînd, chiar
în spiritul recentului Tratat de la Maastricht, care cheamã
statele membre ale Comunitãtii Europene sa aducã în cadrul
comunitãtii ce au ele mai specific, lucru care în mod special
pentru Grecia înseamnã Ortodoxia.
Din pãcate remarcile acestea ale Bisericii noastre nu au reusit sa atragã atentia Guvernului, care, cedînd constrângerilor practicate de puternicile organizatii europene a ales înscrierea facultativã a religiei în noile buletine de identitate. Sf. Sinod lupta împotriva tuturor greutãtilor ce vin asupra natiei noastre, rezultate poate din indiferenta deosebitã a tinerilor la problema înscrierii religiei în noile buletine, trage alarma cãtre întregul neam, stãruie si strigã tuturor grecilor, tuturor fiilor ei curati, ca sã dea o lectie de patriotism grupãrilor unitãtii nationale. Îndepãrtînd astfel orice încercare a acelora care vor sã prezinte Grecia ca un stat fãrã religie, si în acelasi timp pe greci ca ucigasi de tata si de mamã, asadar trãdãtori ai traditiilor noastre strãvechi si ca pe niste vînãtori de mode si modele strãine, asadar victime usoare ale propagandei, chipurile, "progresiste", care privesc crucis cãtre o Europa nivelatoare de traditii si nu cãtre o Europã care are nevoie de îndrumarea duhovniceascã a Bisericii Ortodoxe pentru maturizarea ei.
Încã de pe acum dusmanii nostri ne pîndesc si trîmbiteazã cã grecii nu sînt un popor pur si omogen din punct de vedere national si religios, ci cã Grecia este locuitã de o populatie formatã din diferite minoritãti care urmeazã sã-si cîstige autonomia, în acord cu cele stabilite în Tratatul de la Maastricht. Prin urmare noi care sîntem un popor cu o religie omogenã majoritarã trebuie sã arãtãm acest lucru, zãdãrnicind planurile unor astfel de viziuni, care cu otrava urii lor de nestins, pentru fiecare grec ortodox, încearcã noi cuceriri în Grecia, acest loc pasnic fãrã vãrsãri de sînge si lupte. Un cuvînt special Sf. Sinod adreseazã tinerilor, nãdejdea noastrã de aur, totdeauna sensibili la problemele duhovnicesti si nationale, si-i cheamã ca sã-si închidã urechile la strigãtele diferitelor sirene strãine si sã lupte pentru mentinerea mostenirii noastre religioase si culturale.
Biserica are încredere în tineretul nostru si este încredintatã cã si spre problema aceasta îsi va arata puterea de mãrturisire. Fãrã îndoialã Sf. Sinod are înaintea ochilor amenintarea de cosmar care se ascunde pe buletinele electronice, amenintarea "dosarului electronic" pentru greci; posibilitatea ca buletinul sa cuprindã pe banda magneticã diferite date nestiute de posesor, pe care numai un dispozitiv special electronic va putea ca sa le "citeascã". Biserica a asteptat o reactie din partea partidelor democratice, dar cu tristete constatã cã nici o reactie nu a fost înregistratã, si deja poporul este dat spre "mila" celor ce conduc si nimeni nu protesteazã împotriva nesocotirii drepturilor si libertãtilor oamenilor.
Iubitii nostri fii,
Tara noastrã traverseazã o mare crizã. Patria noastrã este în primejdie si neamul nostru este dator sã se opunã din toate puterile sale duhovnicesti, dacã vrem ca sã nu plîngem pe ruinele sale, fiindcã se loveste în fiinta nationalã si în ortodoxie prin neînscrierea religiei în noile buletine. Apoi Biserica ar avea dificultãti în stabilirea cu precizie a identitãtii ortodoxe a celor care cautã serviciul politicii Greciei. Pentru aceasta Biserica cere de la toti fiii sãi ca sã se uneascã într-un cuget spre a anula cu putere interventia fãcutã pentru înscrierea facultativã a religiei în buletine. Insistã si cere sã nu fiti indiferenti, ci dimpotrivã sã stãruiti cu tãrie pentru înscrierea ei, nesocotind orice piedicã.
Lucrarea aceasta se va face spre slava patriei si integritatea neamului si va face cunoscutã vointa de nestrãmutat a celei mai mari pãrti a poporului grec, ca sã rãmînã în Comunitatea Europeanã ca un popor energic, autonom si demn de bogãtia traditiilor sale.
Binecuvîntarea si harul Domnului nostru Iisus Hristos sã fie cu voi cu toti.
Din pãcate remarcile acestea ale Bisericii noastre nu au reusit sa atragã atentia Guvernului, care, cedînd constrângerilor practicate de puternicile organizatii europene a ales înscrierea facultativã a religiei în noile buletine de identitate. Sf. Sinod lupta împotriva tuturor greutãtilor ce vin asupra natiei noastre, rezultate poate din indiferenta deosebitã a tinerilor la problema înscrierii religiei în noile buletine, trage alarma cãtre întregul neam, stãruie si strigã tuturor grecilor, tuturor fiilor ei curati, ca sã dea o lectie de patriotism grupãrilor unitãtii nationale. Îndepãrtînd astfel orice încercare a acelora care vor sã prezinte Grecia ca un stat fãrã religie, si în acelasi timp pe greci ca ucigasi de tata si de mamã, asadar trãdãtori ai traditiilor noastre strãvechi si ca pe niste vînãtori de mode si modele strãine, asadar victime usoare ale propagandei, chipurile, "progresiste", care privesc crucis cãtre o Europa nivelatoare de traditii si nu cãtre o Europã care are nevoie de îndrumarea duhovniceascã a Bisericii Ortodoxe pentru maturizarea ei.
Încã de pe acum dusmanii nostri ne pîndesc si trîmbiteazã cã grecii nu sînt un popor pur si omogen din punct de vedere national si religios, ci cã Grecia este locuitã de o populatie formatã din diferite minoritãti care urmeazã sã-si cîstige autonomia, în acord cu cele stabilite în Tratatul de la Maastricht. Prin urmare noi care sîntem un popor cu o religie omogenã majoritarã trebuie sã arãtãm acest lucru, zãdãrnicind planurile unor astfel de viziuni, care cu otrava urii lor de nestins, pentru fiecare grec ortodox, încearcã noi cuceriri în Grecia, acest loc pasnic fãrã vãrsãri de sînge si lupte. Un cuvînt special Sf. Sinod adreseazã tinerilor, nãdejdea noastrã de aur, totdeauna sensibili la problemele duhovnicesti si nationale, si-i cheamã ca sã-si închidã urechile la strigãtele diferitelor sirene strãine si sã lupte pentru mentinerea mostenirii noastre religioase si culturale.
Biserica are încredere în tineretul nostru si este încredintatã cã si spre problema aceasta îsi va arata puterea de mãrturisire. Fãrã îndoialã Sf. Sinod are înaintea ochilor amenintarea de cosmar care se ascunde pe buletinele electronice, amenintarea "dosarului electronic" pentru greci; posibilitatea ca buletinul sa cuprindã pe banda magneticã diferite date nestiute de posesor, pe care numai un dispozitiv special electronic va putea ca sa le "citeascã". Biserica a asteptat o reactie din partea partidelor democratice, dar cu tristete constatã cã nici o reactie nu a fost înregistratã, si deja poporul este dat spre "mila" celor ce conduc si nimeni nu protesteazã împotriva nesocotirii drepturilor si libertãtilor oamenilor.
Iubitii nostri fii,
Tara noastrã traverseazã o mare crizã. Patria noastrã este în primejdie si neamul nostru este dator sã se opunã din toate puterile sale duhovnicesti, dacã vrem ca sã nu plîngem pe ruinele sale, fiindcã se loveste în fiinta nationalã si în ortodoxie prin neînscrierea religiei în noile buletine. Apoi Biserica ar avea dificultãti în stabilirea cu precizie a identitãtii ortodoxe a celor care cautã serviciul politicii Greciei. Pentru aceasta Biserica cere de la toti fiii sãi ca sã se uneascã într-un cuget spre a anula cu putere interventia fãcutã pentru înscrierea facultativã a religiei în buletine. Insistã si cere sã nu fiti indiferenti, ci dimpotrivã sã stãruiti cu tãrie pentru înscrierea ei, nesocotind orice piedicã.
Lucrarea aceasta se va face spre slava patriei si integritatea neamului si va face cunoscutã vointa de nestrãmutat a celei mai mari pãrti a poporului grec, ca sã rãmînã în Comunitatea Europeanã ca un popor energic, autonom si demn de bogãtia traditiilor sale.
Binecuvîntarea si harul Domnului nostru Iisus Hristos sã fie cu voi cu toti.
