VEDENIA A DOUA
Cu putine zile dupa marele dezastru
petrecut în Asia Mica în anul 1922, într-o noapte am vazut
cum ma aflam împreuna cu altii departe de manastirea mea, pe marginea
unei vai, în înaltul cerului fiind un nor întunecos, negru,
care tocmai începea putin câte putin sa se destrame. Si de cum
s-a luminat, s-a aratat deslusit fiara Apocalipsei, având sapte capete
si zece coarne. La început zbura ca un avion, la înaltime, apoi
a coborât si s-a apropiat de mine ca la 15 metri. Si am vazut asezati
pe capetele si coarnele ei pe multi dintre stapânitorii pamântului:
împarati, regi, conducatori, prim-ministri, precum si dintre mai-marii
Bisericii: papa, patriarhi, arhierei. Îmbracati toti în vesmintele
lor, mai-marii popoarelor cu coroane pe cap si sceptre în mâini,
iar mai-marii Bisericii în vesmintele preotesti, cu mitre, cu mantii,
cu toate însemnele. M-a cuprins frica si groaza si mâhnit în
inima am zis: "Vai si amar de vietuitorii acestei lumi! Câta întristare
va sa vina peste oameni, daca stapânitorii lor sunt slujitori si robi
ai antihristului!"
(Din cartea "Calator catre cer", Editura Biserica Ortodoxa, Alexandria,
2002, p. 243)
VEDENIA A SASEA
Într-o noapte am vazut ca prin vis cum ma gaseam singur în
Constantinopol în Sfânta Biserica Sfânta Sofia. Eram în
absida stânga a bisericii; în partea dreapta se gaseau barbati
si femei care se tânguiau foarte tristi, plângând. Unul
dintre ei a venit spre mine si mi-a zis, plângând: " Patriarhul
si regele s-au culcat si nu s-au mai sculat. Te rugam, intra de-i scoala
". M-am grabit sa intru si l-am vazut pe patriarh îmbracat în
vesmintele patriarhale întins si adormit ca un mort. De cum am intrat
am strigat cu glas puternic: " Sculati-va, Preafericite ! Pastoritii sunt
întristati, crestinii plâng si jelesc, asteptând sa Va
treziti". Dar deoarece patriarhul a ramas mort, nemiscat, m-am apropiat,
am întins mâna si l-am luat de spate încercând sa-l
ridic. Cu mult efort, l-am ridicat putin dar era atât de greu încât
mi-a cedat sub greutate si, nemaiputând sa-l tin, a cazut iar ca un
mort.
Dupa mai putin timp mâna care ma durea si îmi tremura tare
si-a revenit si am fugit catre rege. Acesta, la fel, era culcat ca un mort,
câtiva metri mai departe de patriarh. Adunându-mi toate puterile
mele am încercat sa-l ridic, însa mi-a fost imposibil. Din marea
mea încrâncenare si întristare, caci îmi vedeam
neputinta de a-i trezi, m-am trezit.
Patriarhul închipuia Biserica, pe care o si reprezinta, iar regele
închipuia statul. Si Biserica si statul, împreuna cu mai-marii
lor, sunt adormite, în vicleniile vremurilor de astazi, în adâncul
somn al indiferentei si trândaviei, Si de se vor trezi si ridica,
daca clerul si poporul nu se vor destepta spre pocainta, spre lucrarea poruncilor
lui Dumnezeu, a virtutilor si a faptelor bune, vor avea de dat raspuns în
ziua Judecatii si vor lua pedeapsa.
(Din cartea "Calator catre cer", Editura Biserica Ortodoxa, Alexandria,
2002, p. 246-247)
PRECEPTE DUHOVNICESTI
În Duminica Ortodoxiei, 1980, fiii duhovnicesti ai parintelui Filothei
Zervakos, au venit la manastirea Thapsanon din Paros ca sa primeasca binecuvântarea
sa. Mentionam aici, câteva din învataturile oferite de iubitul
nostru parinte spre folosul nostru si al tuturor celor ce le vor citi…
Auzisem ca vor veni toti arhiereii la Athena sa faca sinod si rugam pe
Dumnezeu sa le dea luminare, sa-i împace unul cu altul, ca sa devina
o Biserica, asa cum a fost. Nadajduiesc ca se va fi facut ceva, prin mijlocirea
sfintilor.
Ceream de la Dumnezeu un semn pentru pacificarea Bisericii, ca sa mor linistit.
Duminica Ortodoxiei, bolnav în pat, m-am rugat si am vazut în
noaptea aceea, în locul în care asteptam în biserica,
cum iese din sfântul altar un magarus împodobit care a sezut
între sfintele usi împaratesti. M-am mâhnit mult, cum
a putut sa iasa din Biserica Ortodoxa un magarus; sa scoata Biserica Ortodoxa
astfel de clerici ! Apoi, mi-am zis ca ceva rau se va întâmpla
în Biserica. Acestia nu sunt Biserica lui Dumnezeu, ci a lui satan.
Biserica lui Dumnezeu naste fii si copii ai lui Dumnezeu, pe când
biserica lui satana naste copii ai satanei.
Deci, sa spui parintilor care au venit, Ghervasie si Simeon, sa faca un
paraclis pentru pacea Bisericii. Sa roage pe Maica Domnului; pâna la
cântarea a 6-a sa puna troparele Canonului celui mare, ale Nascatoarei
de Dumnezeu, iar de la a 7-a si urmatoarele, pe cele ale Sfântului Nectarie,
doar-doar se va îndura Dumnezeu si va salva Biserica de pedeapsa care
planeaza asupra ei.
Clericii nevrednici vor fi pedepsiti. Hristos nu va lasa Biserica Sa, dar
si noi sa facem ceea ce putem. Dumnezeu nu paraseste Biserica Sa, iar pe
cei care o razboiesc îi va smeri si-i va zdrobi ca pe niste obiecte
de ceramica. Fericiti sunt cei care vor ramâne tari în credinta
ortodoxa pâna la moarte.
Daca nu ne va ajuta Maica Domnului si toti sfintii, suntem în mare
primejdie. Va fi mare pedeapsa. Mergeti, si sa bata clopotul…, eu, întrucât
nu pot merge, ma voi ruga de aici…
Cel ce a înviat din morti, viata vesnica daruindu-ne, sa ne învredniceasca,
cum l-a învrednicit pe tâlharul de pe cruce, de bunatatile cele
ceresti, nestricacioase si vesnice, în Împaratia Sa, totdeauna
si în vecii vecilor. Amin.
(Din cartea "Viata si învataturile Cuviosului Parinte Filothei
Zervakos", Editura "Orthodoxos Kypseli", Tesalonic, 1994, pag. 134-137)
Ramâi statornic
în adevarata credinta ortodoxa
Dar, si în aceste zile viclene, în care toti s-au abatut de
la credinta, Domnul Iisus Hristos n-a parasit Biserica Sa, pe care El Însusi
a zidit-o si a întarit-o, încât portile iadului nu o vor
birui. Razboita si primejduita de dusmanii vazuti si nevazuti care cautau
s-o nimiceasca, totusi Biserica a promovat totdeauna barbati plini de credinta
si iubire, cu multa râvna, barbatie, întelepciune, cumpatare
si har în propovaduirea cuvântului lui Dumnezeu, care, ca niste
lei, au urmarit pe vrajmasul de moarte al Bisericilor Ortodoxe. Tot astfel,
si acum si în vecii vecilor, nu va înceta sa arate astfel de
barbati care nu-si vor pleca genunchii noului Baal - Papa si slujitorilor
sai.
Chiar daca toate neamurile si toate popoarele se vor închina fiarei
care s-a ridicat din abis sa corupa pe cei ce locuiesc pe pamânt,
ostasii lui Hristos, ai Bisericii Ortodoxe, vor cânta: "Cu noi este
Dumnezeu, întelegeti, neamuri, si va plecati, caci cu noi este Dumnezeu".
Întrucât, iubitii mei fii sufletesti, eu am ajuns la adânci
batrâneti si în curând voi pleca din aceasta patrie pamânteasca
si straina, va las sfatul meu parintesc: ramâneti statornici în
adevarata credinta ortodoxa pe care din pruncie ati fost învatati
s-o paziti; asa ne învata Sfintele Evanghelii, Profetii, Apostolii,
Sfintii Parinti de Dumnezeu purtatori întruniti la cele sapte sinoade
ecumenice, precum si toata traditia scrisa si nescrisa, apostolica si patristica.
Sa urâti toata greseala, erezia si învatatura potrivnica Bisericii
Ortodoxe, ca niste buni ostasi ai lui Hristos, ca sa luati cununa cea nestricacioasa
în ceruri. Amin
Cu dragoste parinteasca,
al vostru Rugator catre Domnul,
arhim. Filothei Zervakos
(Din cartea "Viata si învataturile Cuviosului Parinte Filothei
Zervakos", Editura "Orthodoxos Kypseli", Tesalonic, 1994, pag. 120-121)
