Prea Sfinte Pãrinte,

Vestea cã Sanctitatea voastrã si-a exprimat dorinta de a vizita Grecia, în pelerinaj, a ajuns pânã la Sfântul Munte, vechiul centru monastic al Ortodoxiei…

Chiar dacã un bãtrân cãlugãr aghiorit nu are nici o împuternicire, dar gândind cã exprimã simtãmântul comun al romanilor ortodocsi, doreste doar sã vã adreseze numai bun venit în Rãsãritul crestin ortodox, împreunã cu care crestinismul apusean a convietuit, a conlucrat, a luptat si a mers împreunã, a slãvit si a cântat în pace pe Dumnezeu un mileniu întreg, pânã când Lucifer - Dumnezeu sã-l judece -, cu vechile lui farmece, a abãtut Biserica localã a Romei din calea lui Hristos si în locul Acestuia a asezat pe reprezentantul Sãu. Vai!... Adicã l-a scos pe Hristos din Roma!

Si doriti, Prea Sfinte Pãrinte, sã veniti la noi, cei care deplângem atât de numeroasa Bisericã înselatã, pe care Sfântul Grigorie Palama o aseamãnã elefantului care atunci când cade nu se mai poate ridica...
Sã fiti binevenit, Prea Sfinte Pãrinte, în Rãsãritul nostru neînserat, dar ca unul care aveti stãpânire, ca un Infailibil, sã Vã rugati îndelung mai înainte, ca sã Vã lumineze Dumnezeu - "cel ce sãlãsluieste întru lumina neapropiatã" - mintea, pentru a întelege nenorocirile aduse în istorie de confruntarea dintre Biserica Rãsãriteanã si cea Apdioasã pe slava fostei sale surori. Dar mai ales, sã vi se descopere multimea ereziilor care au invadat Biserica lui Hristos din Apus, în dogme, în teologie, în cult, în pastoratie si administratie, încât sã fie nevoit Hristos sã plece, Mireasa lui Hristos sã fie urâtitã si batjocoritã de demoni si de oameni, iar om pãtimas asemenea nouã proclamându-se Infailibil!...

Sã iesiti în balconul palatului Sanctitãtii voastre si în fata camerelor de luat vederi sã proclamati în toate limbile pãmântului, ca Infailibil ce sunteti, cã a venit plinirea vremii si cã, în Duhul Sfânt, V-ati înteles greseala, cã în chip gresit L-ati îndepãrtat pe Hristos si L-ati expediat în ceruri, ca sã-I ocupati Sanctitatea Voastrã locul, conform formulãrii juridice a definirii jurisdictiilor: "Il Cristo nel cielo e il papa nella terra".
De asemenea, cu acelasi curajos duh al pocãintei, sã mãrturisiti greselile dogmatice: Filioque-le triadologic, pe cea demonicã a Infailibilitãtii, si pe cea lucifericã a Primatului jurisdictional asupra întregii Biserici si cã veti reveni la sistemul sinodal, al lucrãrii Duhului Sfânt, si la celelalte dogme ale Ortodoxiei... Si veti înlocui teologia scolasticã, rationalistã, a lui Toma D’Aquino - care a fãcut din învãtãtura Duhului filozofie - cu trãirea în Duhul Sfânt a Sfintilor Pãrinti...

...Asa stând lucrurile în Biserica sorã, care a fost cãzutã, dar restauratã de Sanctitatea Voastrã din a treia cãdere (celelalte douã fiind - dupã marele Popovici - ale lui Adam si Iuda), vom primi cu bucurie si veselie pe Patriarhul ortodocsilor (primul între egali) si nu pe un om idolatrizat, cu duh potrivnic lui Dumnezeu, lipsit de "mintea lui Hristos", adicã un fel de antihrist care de o mie de ani varsã sângele umanitãtii si conduce sufletele la pierzanie vesnicã...

O, Dumnezeule, de s-ar adeveri aceste fantezii, izvorâte din râvnã cucernicã..., alta ar fi  fata lumii. S-ar opri aceastã nebunie mondialã, ar ceda diversele "religii", s-ar moraliza cumva lumea, ar fi atinse sufletele usuratice ale oamenilor vãzând Biserica cea Una, Sfântã si Universalã, în armonie si în pace...

Prea Sfinte Pãrinte, în ciuda rugãciunilor noastre, se pare cã nu s-a ajuns la capãtul stãpânirii lui Lucifer asupra bietei Biserici Romane si, dacã totusi Vã hotãrâti sã veniti asa cum sunteti acum, ca Vicar al lui Hristos, ca Infailibil,  ca stãpânire papalã institutionalizatã asupra întregii lumi si ca un continuator istoric al înaintasilor Sanctitãtii Voastre, sã fiti convins cã ati ales cel mai sigur mod de reprobare a Papalitãtii...

De aceea, Prea Sfinte Pãrinte, vã înstiintãm mai dinainte, sã nu îndrãzniti sã veniti în Grecia, urmasã a Bizantului, pentru a nu trezi memoria dureroasã a poporului nostru...

(din scrisoarea deschisã adresatã Suveranului Pontif, publicatã în sãptãmânalul ortodox grec " Orthodoxos Tipos", 30. 07. 1999).